Meditatii la psalmi vol III

|=| Tipărire



Meditatii la psalmi vol III

Codul produsului: 978-606-759-101-9

Meditatii la psalmi vol III

33,20 RON
Stoc: in stoc

Compară cu alt produs
Alertă de preț
Anunță un prieten



Comentează produsul
  Comenzi prin telefon:
0232222810/0232233919/0332401315
Solicită alte informații:
» asistență pe email
  Descriere produs:  Titlu: Meditații la pslami, vol III - CATISMA A III-A
  Autor: Petre Semen
  Editura: Editura Sf. Mina
  Format: Academic
  Nr. pagini: 412
  ISBN: 978-606-759-101-9
  Anul apariției: 2019

Prefața autorului

     În sfârșit, cu ajutorul milei divine și cu un mare efort, am reușit să dau curs solicitării Radioului Trinitas de a pregăti și prezenta pentru încă un an și câteva luni, alte meditații la Psalmi, în cadrul emisiunii „Atlas biblic“. De asemenea, am reușit să prezint într-o formă scrisă tot acel material, mai exact Catisma a III-a, cu ușoare îmbunătățiri față de materialul transmis la radio, acolo unde s-a impus cu stringență. După un efort susținut, pe baza acelor emisiuni, am realizat deci și cel de-al treilea volum, cu titlul „Meditații la Psalmi“, pentru a da curs dorințelor unor ascultători consecvenți ai acestei emisiuni; preoți și credincioși creștini, care doresc să aibă și pe suport scris tot materialul prezentat în cadrul celor peste 110 emisiuni de pe parcursul unui an și câteva luni. Volumul de față cu titlul: „Meditații la Psalmi – Catisma a III-a“ este dedicat tâlcuirii psalmilor: 17, 18, 19, 20, 21, 22 și 23.
    Ca și în volumele precedente, în cel de față, am folosit aceleași metode de lucru, respectiv metoda istorico-critică, acolo unde a fost cazul, analiza filologică și comparația textelor, încercând să identific cu cât mai mare acuratețe contextul în care s-au scris psalmii asupra cărora m-am oprit, scopul alcătuirii lor și nu în ultimul rând destinația acestora. De asemenea am mai încercat, pe cât a fost posibil, să actualizez mesajul psalmilor insistând mai atent asupra acelor pasaje care am considerat că pot avea un mai pronunțat impact asupra vieții creștinului de astăzi care încă se mai roagă cu aceste imne sfinte prin excelență.
    Psalmii, în general, fiind poezie în sensul cel mai adevărat al cuvântului, ca orice text poetic, și aceștia, cel puțin pe alocuri prezintă un sporit grad de dificultate și de aceea s-a impus a-i retraduce de pe textul suport ebraic pe care l-am comparat apoi cu textul grec al Septuagintei. De altfel acest lucru l-am făcut în toate cele trei volume realizate până acum. De asemenea tâlcuirea am încercat să o justific cu argumente istorice, filologice și logice. Așa se explică micile diferențe în expunere în comparație cu traducerile noastre oficiale pe care cititorul le va întâlni pe parcursul lecturării. Oricum, din experiența de lucru pe textul Psalmilor, ca de altfel pe tot textul Bibliei, (fiindcă am mai tradus, în cadrul unui proiect care nu s-a mai finalizat, tot textul cărții Facerea și Iosua), mi-am dat seama că mulți s-au apucat de traducerea Bibliei fără să o cunoască ,,in integrum“. Personal, am citit pe tot parcursul activității mele de cel puțin 25 de ori Biblia și o mai lecturez încă în cele două mari posturi de peste an. Ei bine, la fiecare relecturare tot mai întâmpin suficiente dificultăți în a o înțelege, traduce și interpreta. Am rămas de-a dreptul consternat să constat că unii s-au apucat să traducă Biblia fără a o fi citit nici măcar o singură dată integral, decât poate cu ocazia traducerii, și atunci nu ai de ce să te mai miri că rezultatul nu putea fi decât unul de tip folcloric, cel puțin pe alocuri. Ca să nu mai spun că, în pofida declarațiilor celor care și-au pus semnătura de traducători pe edițiile oficiale sinodale, indiferent cum s-au numit și ce funcții sau titluri au avut, de fapt, cu excepția traducerii Septuagintei ‒ Polirom, nu avem parte de nicio traducere efectivă a Bibliei, de pe textul ebraic sau grecesc, ci avem de a face cu reluarea textului Bibliei de la 1688, limitându-se cu toții doar să actualizeze limbajul textului. Așa se explică sutele de diferențe între texte. Parțial acest aspect l-am subliniat și în studiul cu titlul: Traducerea Bibliei între responsabilitate și misiune, publicat în revista Studii Teologice, seria a III-a, anul II, aprilie-iunie, București, 2006, pp. 7-23.
    Pentru realizarea volumului de față, ca și pentru cele anterioare am folosit ca instrumente de lucru, pe lângă bibliografia înserată doar în text, nu și la subsol, următoarele ediții ale Bibliei:
  1. Biblia sau Sfânta Scriptură, Ediția oficială a Sfântului Sinod, 2013;
  2. Biblia Hebraica Stuttgartensia ‒ ediția 1977;
  3. Tanach ‒ The Torah, Prophets, Writings. The Stone Edition, 1998;
  4.  Ancien Testament Interlinéaire hébreu-français, Alliance Biblique Universelle, Paris, 2004;
  5. Septuaginta ‒ edidit Alfred Rahlfs, Stuttgart, 1935;
  6. La Bibbia di Gerusaleme, Edizioni Dehoniane Bologna, 1989;
  7. La Bible traduite et présentée par André Chouraqui, Desclée, 1989;
  8. La Bibbia a cura di Bruno Maggioni e Gregorio Vivaldelli, Nuova traduzione, Ancora, 2008;
  9. The Holy Bible containing the Old and New Testaments with the Apocryphal ‒ Deuterocanonical Books, New Revised Standard Version, Thomas Nelson Publishers Nashville, 1990;
  10. The Orthodox Study Bible, Thomas Nelson, Nashville Dallas Mexico City Rio de Janeiro, 2008;
  11. 1Le Nouveau Testament, hebreu-français, traduction d´après le texte grec par Louis Segond, The Trinitarian Bible Society, London (nedatat).
    Pe parcursul expunerii nu mi-am propus mai mult decât ar fi necesar ca tâlcuirea textelor să-și îndeplinească, în primul rând, rolul misionar ca să ajungă mai lesne la sufletul omului credincios și de aceea, atât cât s-a putut, am evitat să intru în prea multe detalii de natură filologică întrucât Psaltirea, ca de altfel întreaga Biblie, nu a fost scrisă pentru a etala veleități sau curiozități filologice.
    În textele Psaltirii, mai mult decât în oricare alte cărți biblice, Părinții Bisericii ne învață să ascultăm mai mult cu inima și cu mintea cântarea Duhului Sfânt, după cum grăia Fericitul Augustin. Tot în Psalmi Sfinții Părinți descoperă prezența personală a Logosului divin și a Duhului Său (vezi: Spirito Rinaudo, ,,I Salmi-Preghiera di Cristo e della Chiesa“, Elle Di Ci Torino, Leumann, 2004, p. 30).
    Mă simt obligat să mărturisesc că din propria experiență pastoral-misionară am realizat că unii creștini, când citesc Psalmii lui David, aidoma Sfântului Atanasie, obișnuiesc să se privească pe ei înșiși ca într-o oglindă și să-și vadă propriul chip, nu de puține ori, desfigurat și suferind din cauza păcatului, chipul plin de neliniște și turmentat de rău, dar mai întrevăd în același timp și chipul cel dorit de Dumnezeu, acela pe care El Însuși încearcă să-l refacă în om, după chipul și asemănarea Lui, așa cum era la început. Citind Psalmii ca rugă, în sufletul omului credincios se naște dorința refacerii acelui chip. Cu toate că este o cale foarte lungă și grea până se va ajunge din nou la acel chip, creștinul are speranța că pe cale nu mai călătorește singur, ci este însoțit, asistat, încurajat și îndrumat de ruga bineplăcută Lui.
    Se mai știe că dintre textele cărților Vechiului Testament, profețiile lui Isaia și Psalmii sunt cele mai frecvent citate de către autorii Noului Testament interpretându-i mereu în cheie mesianică. Dintre cei 150 de Psalmi, cel mai frecvent sunt citați Psalmii: 2, 22 și 110 (sau 109). Din restul psalmilor, unii apar cu citări explicite (vezi: Psalmi 8, 3; 82, 6; 118 (117), 22; 41, 10; 16, 8-11; 95, 8 etc.). Alteori sunt citate numai ocazional anumite frânturi de fraze, sau se fac doar anumite aluzii la ei, dar oricum prezența lor se întrevede de circa 400 de ori în tot Noul Testament. Ținând seama și de acest aspect am încercat ca și în acest ultim volum să evidențiez că legătura între textele Sfintei Scripturi ale celor două Testamente este la fel de strânsă și de legată ca ochiurile unei cămăși din zale, pe care o îmbrăcau soldații din vechime, când mergeau pe câmpul de luptă sau aidoma unor ochiuri dintr-un material tricotat de la care, dacă se rupe unul singur se poate destrăma tot flanelul.
     De aceea, ca și în volumele precedente, în cel de față am utilizat din abundență textele biblice, tocmai cu scopul de a fundamenta cât mai bine meditațiile și în același timp de a scoate cât mai mult în evidență focusarea întregii Scripturi pe aceleași învățături sfinte și mântuitoare de suflet. Ca urmare, în volumul de față, am identificat, folosit și comentat un număr de peste 748 de texte biblice din ambele Testamente, mai exact 528 din Vechiul Testament și 220 din Noul Testament.   Am fost determinat să procedez astfel și pentru că am constatat cu stupoare că în multe din cărțile de teologie, cum ar fi Dogmatica (așa cum bine remarca și Pr. Prof. Constantin Coman), Morala, dar mai ales din foarte numeroasele cărți de predici apărute la noi, lipsesc îngrijorător de multe referiri la Sfânta Scriptură și m-am gândit să umplu un mic gol în acest sens.
    Sperăm ca și acest volum să corespundă așteptărilor și exigențelor tuturor celor care ascultă emisiunea „Atlas Biblic“ și mai cu seamă aș dori să fie la fel de bine receptat ca și volumele precedente.

Iași, 25 martie, 2019
Prof. univ. Pr. Petre Semen

  Specificatii tehnice:

Cele mai recente produse din categoria " Universul credintei "

Teologia revelației
Teologia revelației
Preț: 25,80 RON

Ortodoxia, în dialog
Ortodoxia, în dialog
Preț: 15,80 RON

TÂLCUIRI EVANGHELICE
TÂLCUIRI EVANGHELICE
Preț: 31,30 RON

Preturile contin TVA. Toate promotiile prezente pe editurasfmina.ro sunt valabile in limita stocului.